Gauss - Regele cifrelor

Gauss

Interviu

Consemna în zile durata vieţii prietenilor săi, număra paşii pe care îi făcea până la locul de muncă, iar matematica îi oferea în jurul anului 1800 noi metode şi dovezi ce deschideau o altă eră pentru domeniul său de activitate. În prezent, Carl Friedrich Gauss (1777-1855) este considerat unul dintre cele mai mari genii ale matematicii din toate timpurile. Indiferent dacă este vorba despre automatul bancar sau despre telefon, aplicaţiile rezultatelor obţinute de acest cercetător sunt întâlnite la tot pasul. În dialog cu matematicianul Thomas Sonar despre viaţa unui gânditor obsedat.

GEO: Domnule profesor Sonar, predaţi la Institutul Computational Mathematics de la Universitatea Tehnică din Braunschweig. Când aţi avut de-a face ultima dată cu performanţele lui Carl Friedrich Gauss?

THOMAS SONAR: Chiar ieri, la bancomat. Am scos bani, proces ce ar fi imposibil în lipsa eforturilor lui Gauss. Şi în prezent codificarea informaţiilor se realizează prin aplicarea teoriei numerelor.

V-aş ruga să ne explicaţi despre ce este vorba.

Sper că aţi memorat PIN-ul dumneavoastră, codul secret din patru cifre. După tastarea la terminal, numărul este transmis către computer. Dar acest proces este complex, pentru că, în caz contrar, oricine s-ar putea conecta la reţea şi ar putea afla PIN-ul dumneavoastră. Din acest motiv, în toate cazurile numărul dumneavoastră este codat, pentru a fi decodat ulterior. Baza matematică pentru acest proces de codificare este oferită de teoria numerelor, ce studiază proprietăţile numerelor şi soluţionarea ecuaţiilor. Carl Friedrich Gauss a descris în acest scop, în urmă cu mai bine de 200 de ani, interacţiunile decisive existente.

În activitatea curentă, ne întâlnim şi în alte cazuri cu realizările lui Gauss?

De exemplu, când vorbim la telefon. Gauss nu a fost doar matematician, ci şi inventatorul telegrafului. Acest aparat a fost conceput pentru transmiterea de informaţii, iar principiul aplicat reprezintă şi în prezent baza tuturor formelor specifice tehnicii comunicaţiilor. Dar realizările lui Gauss nu se opresc nici pe departe aici. O serie de demonstraţii matematice şi metode de calcul sunt datorate acestui cercetător. De asemenea, el a pus bazele geometriei diferenţiale, care prezintă o importanţă deosebită şi care studiază suprafeţele şi curbele în spaţiul tridimensional.

În ce scop sunt valorificate aceste metode de calcul?

De exemplu, pentru designul paletelor de rotor sau al elicelor. Aceste metode sunt importante şi pentru releveele topografice. Gauss a avut o contribuţie importantă şi la calculul probabilităţilor. În acest sens, menţionez cunoscuta „distribuţie gaussiană normală“, despre care ar fi trebuit să auzim la şcoală şi care are un rol important la calcularea primelor de asigurare. În plus, cercetătorul a studiat câmpul magnetic al Terrei şi a susţinut realizarea de staţii de observaţie în întreaga lume. Gauss a fost primul astronom care a realizat calcule cu adevărat precise. Astfel, prin intermediul unei noi metode, a fost posibilă determinarea precisă a traiectoriilor corpurilor cereşti.

În anul 1720, când i s-a solicitat măsurarea regatului Hanovra, el s-a deplasat personal cu trăsura pe teren şi a colectat neobosit date de măsurare. A realizat înregistrări chiar cu ajutorul unui instrument de concepţie proprie. Astfel, cercetătorul este considerat pionierul ridicărilor topografie realizate cu exactitate. În prezent, geodezii îl consideră un coleg de breaslă. Dar şi astronomii, fizicienii şi matematicienii revendică această personalitate.

Gauss a fost şi este în continuare o adevărată stea în lumea ştiinţifică mondială. Încă din tinereţe, el a găsit soluţia unuia dintre misterele existente încă din Antichitate: după ce a reflectat mai multe săptămâni la această problemă, într-o dimineaţă, când se afla în pat, a înţeles cum poate fi construit un poligon cu 17 laturi prin valorificarea unui principiu matematic din teoria numerică.

El a formulat în minte un principiu matematic pentru construcţia unei figuri geometrice cu 17 laturi şi unghiuri egale. Iar în acest scop nu a folosit compasul şi rigla!

Citeşte întregul interviu în paginile revistei GEO

Autor: GEO