Semnale din Imperiul Mijlociu

Stomacul – un univers în centrul organismului. Tocmai această parte a corpului uman cu măruntaiele sale, privită multă vreme prozaic, este controlată de un „al doilea creier“. 100 de milioane de celule nervoase înconjoară tractul digestiv, iar numărul acestora îl depăşeşte pe cel existent în măduva spinării. Această structură denumită „sistem nervos enteric“ atrage tot mai mulţi oameni de ştiinţă. Ei îl consideră un element de legătură cu centrala din creier, deoarece „creierul din stomac“ produce mesageri secundari nervoşi şi reacţionează la psiho-droguri, funcţionează autonom şi transmite mai multe semnale către creier în comparaţie cu volumul pe care îl primeşte de acolo. Se poate îmbolnăvi şi poate suferi de nevroze. Simte, gândeşte şi îşi aminteşte, ajutându-ne să luăm decizii intuitive, „din burtă“.

Oamenii de pe toate continentele şi din toate culturile au simţit că centrul emoţiilor se află în mijlocul organismului. Iar această intuiţie a fost confirmată prin denumirea pe care au acordat-o stomacului, numindu-l „buricul lumii“ sau „simbolul vieţii“.

În mijlocul organismului, acolo unde emoţiile ne dau senzaţia de „fluturi în stomac“, iar bucuria şi fericirea se resimt prin crampe în stomac. Unde sentimentele transmise de acest organ determină decizii satisfăcătoare. Unde se manifestă greaţa ca urmare a suprasolicitării, unde supărarea „loveşte în stomac“, teama cauzează un tremur, iar sila poate întoarce stomacul pe dos.

Dacă oamenii sunt întrebaţi unde resimt cel mai bine sentimentele şi starea de sănătate, emoţiile şi intuiţia, starea de bine şi pasiunea, ei vor arăta, indiferent de originea şi de culoarea pielii, către stomac. Deoarece ei simt că în peştera întunecată a trupului există ceva cu o existenţă proprie. Ceva care le vorbeşte, le povesteşte şi le transmite mesaje codificate. Din cele mai vechi timpuri, numeroase popoare l-au considerat un centru de meditaţie unde se regăsesc liniştea şi înţelepciunea. Chiar şi elementul care domină lumea de azi, economia, are încredere în limbajul global ce provine din interior: „Ascultă-ţi stomacul!“ este unul dintre mesajele transmise în cursurile organizate pentru managerii de succes, iar agenţii de bursă sunt stimulaţi să îşi optimizeze deciziile „din burtă“.

Dacă informaţiile deţinute de stomac ajung în creier, aceasta nu înseamnă că stomacul preia controlul. Dar el relativizează influenţa pe care creierul crede că o exercită asupra organismului.

Confirmarea este oferită chiar de ştiinţă. Cea mai prozaică parte a omului, şi anume intestinele, ascunde cu adevărat secrete esenţiale ale vieţii. Stomacul, cu sistemul său digestiv inteligent, conţinutul agitat şi mărturiile cu rol mai degrabă secundar ale existenţei sale, a ajuns în centrul atenţiei activităţii de cercetare într-o modalitate nebănuită.

Conform neurologului Michael Gershon, profesor de anatomie şi biologie celulară la Universitatea Columbia din New York, autor al volumului publicat în anul 1998 cu titlul „The Second Brain“, explicaţia ar fi percepţia inovatoare: „Este vorba despre creierul din stomacul nostru“.

Deşi intestinele par mai puţin atrăgătoare, sunt înconjurate de peste 100 de milioane de celule nervoase: un număr mai mare de neuroni decât cel din măduva spinării. Chiar dacă pare un sacrilegiu, acest „al doilea creier“, aşa cum susţin specialiştii neurologi, poate fi considerat o imagine în oglindă a creierului. Tipurile de celule, substanţele active şi receptorii sunt identici.

Existenţa unui volum atât de mare de celule nervoase în stomac a condus la crearea unui domeniu de cercetare ce atrage oameni de ştiinţă din întreaga lume. Recent, disciplina cu denumirea complicată neurogastroenterologie s-a transformat într-un adevărat centru de atracţie.

Oamenii de ştiinţă din întreaga lume care se dedică „sistemului nervos enteric“ vorbesc despre o „expediţie în adâncul corpului uman“. „Multă vreme, am crezut că intestinul este un tub ce prezintă simple reflexe“, afirmă David Wingate, profesor emerit în domeniul ştiinţelor gastrointestinale de la Universitatea din Londra. „Nimeni nu a avut ideea să numere fibrele nervoase“, continuă el. David Wingate este unul dintre pionierii acestui domeniu de cercetare, fiind cel care a impus termenul „neurogastroenterologie“.

Emeran Mayer, neurogastroenterolog şi profesor de fiziologie la Universitatea din California, Los Angeles, afirmă: „Acum câţiva ani, colegii m-ar fi luat peste picior dacă aş fi vorbit despre o legătură între psihic şi stomac“. Iar cercetătorul australian Marcello Costa de la Universitatea Flinders din Adelaide comentează informaţiile: „La început, nu mi-a venit să cred“.

Toţi sunt de acord asupra unui fapt: cea mai mare aglomerare de celule nervoase localizate în altă regiune decât cea a capului nu este răspunzătoare doar pentru digestie, o activitate foarte complexă. Cel de-al doilea creier este un garant al supravieţuirii pentru trup şi suflet. Este o sursă pentru substanţele psihoactive care influenţează starea de spirit, de exemplu serotonina, dopamina, opiatele. Aici sunt produse şi benzodiazepinele, acele substanţe chimice care susţin efectul de calmare produs de medicamente precum valiul. Stomacul hrăneşte astfel creierul în diferite forme.

Citeşte întregul documentar în paginile revistei GEO

Autor: Hania Luczak